Johannes Gutenberg și influența tiparului asupra lumii

Johannes Gutenberg (1398-1468) a fost inventatorul tiparului. Imprimeria lui Gutenberg nu numai că a revoluționat producția de cărți, dar a schimbat literalmente lumea prin faptul că ideile puteau fi acum împărtășite pe distanțe lungi cu un public mai larg decât oricând.

Presa Gutenberg a sugerat, de asemenea, conceptul de mașini care iau locul muncii umane în livrarea produselor uniforme pe o piață de masă. Înainte de Gutenberg, cărțile erau copiate manual sau făcute folosind tipărirea pe lemn, ceea ce consuma timp, era costisitor și avea ca rezultat un produs pe care puțini și-l puteau permite. Ulterior, cărțile puteau fi produse rapid, ieftin și uniform. Fiecare exemplar al unei cărți era exact ca oricare altul și, într-o lume în care greșeala scribului putea schimba adesea sensul, aceasta era o inovație semnificativă, indică World History.

• Copiii neandethalieni ar fi colecționat fosile la fel cum cei de azi colecționează abțibilduri
• „Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman

Oricine știa să scrie acum își putea avea lucrările tipărite și distribuite, iar oricine știa să citească și avea un venit disponibil ar putea cumpăra acele lucrări. Gutenberg a înțeles valoarea invenției sale și a crezut că va face din el un om bogat, mai ales după ce a tipărit Biblia în 1556, dar investitorul său principal, Johann Fust (l.c. 1400-1466), a colectat datoria mai devreme și a confiscat presa, predând-o fiului său adoptiv Peter Schoffer. Fust și Schoffer au continuat apoi să tipărească Biblia, precum și alte lucrări și și-au luat meritul pentru inventarea presei.

Presa lui Gutenberg a oferit mijloacele pentru consumul în masă al ideilor la o amploare nemaivăzută

Deși Gutenberg a fost recunoscut ca inventatorul presei de către arhiepiscopul Adolph von Nassau în 1465 și i s-a acordat o bursă, el a murit în sărăcie și a fost îngropat fără fanfară într-un cimitir al bisericii din Mainz. Invenția sa este înțeleasă ca una dintre cele mai semnificative contribuții la cultura și înțelegerea lumii din istorie. Tiparul din Europa a permis:

• creșterea volumului de cărți produse ptin comparație cu cele create manual;
• creșterea accesului la cărți;
• mult mai mulți autori publicați;
• transformarea scrisului într-o sursă de venit;
• creșterea nivelului de alfabetizare;
• răspândirea ideilor privind religia, istoria, știința, poezia, arta;
• crearea de biblioteci publice.

Presa lui Gutenberg a facilitat Renașterea, Reforma protestantă, Epoca Iluminismului și Revoluția științifică, oferind mijloace pentru consumul în masă de idei la o scară niciodată imaginată posibilă până atunci.

Viața timpurie și educația

Deși orașul Mainz a declarat anul 1400 ca an oficial al nașterii lui Gutenberg în 1900, data este necunoscută și, în general, se consideră că este între 1394-1404. A fost al doilea dintre cei trei copii născuți din cuplul aristocratic Friele Gensfleisch zur Laden și Else Wyrich. Tatăl său era „din Casa lui Gutenberg”, numele strămoșilor săi, iar Johannes fie a luat numele, fie a scurtat „Johannes Gensfleisch zu Gutenberg” în Johannes Gutenberg. Deși problema numelui său a fost dezbătută, nu se știe cum sau când a trecut la Gutenberg, deoarece nu se știe aproape nimic despre viața sa timpurie și foarte puțin despre el în general.

Tatăl său era un aurar bogat în Mainz, iar mama sa provenea din nobilime. Se crede că Johannes a lucrat ca ucenic la tatăl său la monetărie. În 1411, când o revoltă împotriva aristocraților din Mainz ia forțat pe mulți să plece în exil, familia lui Johannes s-a mutat într-una dintre moșiile mamei sale în Eltville am Rhein. În 1418 se crede că a fost înscris la Universitatea din Erfurt. Un student pe nume Johannes de Altavilla este înregistrat acolo pentru acel an, iar Altavilla este forma latină a lui Eltville am Rhein. Până la Erfurt, el ar fi fost deja alfabetizat în germană și latină, cele două limbi evidente în lucrarea sa ulterioară.

Mainz și presa

De asemenea, nu se știe ce făcea între 1440-1448, dar, până în 1448, se mutase înapoi la Mainz și luase un împrumut de la cumnatul său Arnold Gelthus. Se presupune că acest împrumut a fost pentru a finanța tipografia, dar acest lucru nu este nici el clar. Până în 1450, totuși, presa lui era în funcțiune și se crede că prima lucrare tipărită a fost o poezie, „Profeția Sibylei”.

Nu se știe care a fost metoda originală a lui Gutenberg de a-și crea propriul tip, deoarece atât de multe prese au proliferat atât de repede după aceea. Nici planurile si orice descriere a funcționarii presei sale originale nu au fost gasite niciodata si astfel orice discuție despre prima presă este speculație bazată pe cele care au fost documentate ulterior.

Se pare totuși că s-a bazat pe cunoștințele sale despre prelucrarea metalelor pentru a crea un pumn un băț de metal cu o literă sculptată la un capăt. Acesta a fost imprimat într-o bară de cupru creând o matrice. Matricea a fost apoi introdusă într-o alta care a fost umplută cu metal topit și aceasta a produs o bucată de tipar care, spre deosebire de un bloc de lemn, putea fi folosită de mii de ori înainte de a se uza.

Stilul propriu al lui Gutenberg

Acest proces a fost repetat cu toate literele alfabetului, precum și cu semnele de punctuație, iar modelul mobil a fost aranjat într-un suport. Pe suprafața presei s-a așezat o placă de lemn (placa inferioară), iar tipul, cu fața în sus, pe placa inferioară.

Tipul a fost incrustat folosind două bile din piele de câine (pentru că nu avea pori) și umplute cu lână, ținute de mânere de lemn.

După cerneală, pe tip a fost așezată o coală de hârtie umedă (umedă pentru că ar ține mai bine cerneala și ar permite o amprentă mai clară) și apoi placa superioară a fost coborâtă pe hârtie și presată. Odată ce o pagină a fost tipărită, aceasta era lăsată să se usuce în timp ce procesul începea din nou.

Moșteniri și implicații pentru viitor

Este posibil ca Gutenberg să fi înființat apoi o altă tipografie în Bamberg în 1459, după ce a împrumutat din nou bani, dar se crede că a oprit tipărirea în 1460, posibil din cauza problemelor de vedere, deși acest lucru nu este clar.

În 1465, realizarea sa a fost recunoscută de arhiepiscopul Adolph von Nassau, care i-a acordat titlul de Hofmann (domn al curții) cu o bursă anuală, alocație pentru îmbrăcăminte și o alocare anuală de 2180 de litri de cereale și  2000 litri de vin. Chiar și așa, Gutenberg a murit în sărăcie și obscuritate relativă trei ani mai târziu, în 1468, și a fost îngropat într-un cimitir al unei biserici franciscane din Mainz, care nici măcar nu mai există.

După invenția lui Gutenberg, poveștile despre alte țări, opiniile religioase și filozofice diferite, diferențele politice au fost disponibile pentru oricine avea bani pentru a cumpăra o carte produsă în masă. Imprimeria a deschis lumea ideilor și lumea fizică în moduri de neimaginat înainte, permițând renașterea cunoștințelor din Renaștere, revizuirea credinței religioase în Reforma protestantă, dezvoltarea altor mașini care îndeplinesc sarcini îndeplinite cândva de oameni, dar și dezvoltarea științei și tehnologiei care au făcut posibilă epoca modernă.

Vă mai recomandăm și:

Marea Britanie a decis că Inteligența Artificială nu poate patenta invenții

Top 10 invenții din Grecia Antică pe care le folosim și în prezent

Geniul său a propulsat România pe locul II în lume. Invenţiile preţioase dăruite de Aurel Vlaicu lumii – VIDEO

Top 10 invenții și descoperiri care nu ar fi existat fără Germania nazistă